Despre Proiectul MACAM

Proiectul MACAM (Muzici și afecte la curțile aristocratice moldo-valahe) a urmărit cercetarea muzicologică, filologică și istorică, precum și valorificarea concertistică a muzicilor românești, grecești și otomane din secolele XVIII și XIX, interpretate în timpul epocii fanariote (1711-1821) la curțile domnești și boierești din Principate, acronimul făcând totodată trimitere la sistemul melodic modal (makam) întâlnit în muzica arabă și cea turcă.

Peste 200 de creații din manuscrise au fost studiate pentru a determina modul în care macamurile orientale au influențat repertoriile autohtone de curte și de salon. O atenție aparte a fost acordată pieselor ce reflectă atitudini mentale și sentimentale ale epocii sau relevă teme puțin explorate, ca anxietatea colonială sau trauma transgenerațională.

Echipa proiectului

Nicolae Gheorghiță

Nicolae Gheorghiță a studiat la Universitatea Națională de Muzică din București (Muzică Bizantină și Muzicologie), s-a specializat la Atena și Salonic și a deținut burse de cercetare la Cambridge-UK, Sankt Petersburg și Veneția. De asemenea, a urmat două programe post-doctorale la Colegiul Noua Europă și la Institutul Muzical pentru Studii Doctorale din București (UNMB). Nicolae Gheorghiță este vice-președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și a fost distins cu premiul instituției pentru volumele Byzantine Music between Constantinople and the Danubian Principalities: Studies in Byzantine Musicology (2010) and Musical Crossroads. Church Chants and Brass Bands at the Gates of the Orient (2015), precum și Premiul Academiei Române pentru această din urmă lucrare. În prezent, Gheorghiță predă paleografie muzicală bizantină, stilistică muzicală și teorii ale interpretării cântecului bizantin la UNMB (unde este prorector), și este, de asemenea, dirijor și interpret al corului de muzică bizantină Psalmodia.

Cătălin Cernătescu

Cătălin Cernătescu este cercetător științific III la Universitatea Națională de Muzică din București și membru stagiar al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Este specialist în sisteme alternative de notare a cântării de strană și în compoziție, obținând între 2012 și 2023 premii importante la Festivalul-Concurs de Muzică Bisericească „Lăudați pe Domnul!”, organizat de Patriarhia Română. 
Din 2021 este președinte al Asociației REVIVART, prin intermediul căreia derulează proiecte culturale notabile de cercetare și valorificare a muzicii sacre. În calitate de editor, coeditor și autor unic, Cătălin Cernătescu a publicat până în prezent 15 volume de muzică și muzicologie bizantină, constând în investigații asupra cântului sacru, compoziții personale și reeditări ale unor colecții de cântări emblematice semnate de Dionisie Fotino, Petru Efesiul, Cuviosul Macarie Ieromonahul și Anton Pann.
Din ianuarie 2025, Cernătescu coordonează cursul postuniversitar de tehnoredactare a muzicii bizantine în programul Melodos, organizat de Universitatea Națională de Muzică din București.

Vlad Ghinea

Vlad Ghinea a absolvit studiile de licență și masterat la Universitatea Națională de Muzică din București, specializarea muzicologie, iar în prezent este doctorand în cadrul aceleiași instituții, cercetând volumele muzicologice publicate de Editura Muzicală în perioada comunistă. Comunicări muzicologice semnate de Vlad Ghinea au fost prezentate cu ocazia unor simpozioane de specialitate derulate la București, Iași, Cluj-Napoca și Dresda, iar compozițiile sale au figurat în programele unor concerte organizate la București, Cluj-Napoca, Sibiu și Aalborg. A publicat cronici și studii în reviste și ziare importante din peisajul cultural românesc, iar în perioada 2019-2020 a desfășurat o activitate de colaborare cu postul Radio România Muzical. De asemenea, cercetarea muzicii românești constituie un domeniu de interes deosebit, fapt concretizat și prin publicarea unor studii în volumele apărute sub egida Romanian Archive of the Musical Avantgarde. Vlad Ghinea activează în momentul de față ca redactor la Editura Universității Naționale de Muzică din București.

Desiela Ion

Desiela Ion este cercetător științific III la Universitatea Națională de Muzică din București și membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A absolvit secția de muzicologie a Universității Naționale de Muzică din București, iar în cadrul aceleiași instituții a obținut doctoratul în muzică, sub îndrumarea Valentinei Sandu-Dediu. A participat la conferințe internaționale, a publicat cronici, studii și articole în ziarul Acord, revista Actualitatea Muzicală, jurnalul Musicology Today și a produs interviuri și reportaje pentru Radio România Muzical. În 2025 a obținut premiul pentru istoriografie al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru volumul Muzici orchestrale românești la Filarmonica bucureșteană, în două studii de caz: Mihail Jora și Paul Constantinescu, publicat la Editura UNMB în 2024.
Începând cu 2018, își desfășoară activitatea în cadrul Direcției de Cercetare, Inovare și Informare a UNMB, derulând diverse proiecte de cercetare.